[ˈvʲa̟tɐr]
ПроизходFrom Proto-Slavic *větrъ, from Proto-Indo-European *h₂weh₁-.
Формивя́тър(canonical, masculine) · vjátǎr(romanization) · вя́тър(indefinite, singular) · ветрове́(indefinite, plural) · ве́трища(indefinite, plural, rare) · ве́три(indefinite, plural) · вя́търът(definite, singular, subjective) · ветрове́те(definite, plural, subjective) · ве́трищата(definite, plural, rare, subjective) · ве́трите(definite, plural, subjective) · вя́търа(definite, objective, singular) · ветрове́те(definite, objective, plural) · ве́трищата(definite, objective, plural, rare) · ве́трите(definite, objective, plural) · -(count-form, singular) · вя́търа(count-form, plural) · ве́тре(singular, vocative) · ветрове́(plural, vocative) · ве́трища(plural, rare, vocative) · ве́три(plural, vocative)