[dvoˈja̟k]
ПроизходInherited from Proto-Slavic *d(ъ)vojakъ.
Формидвоя́к(canonical) · dvoják(romanization) · двоя́ко(adverb) · двоя́к(indefinite, masculine, singular) · двоя́ка(feminine, indefinite, singular) · двоя́ко(indefinite, neuter, singular) · двоя́ки(indefinite, plural) · двоя́кият(definite, masculine, singular, subjective) · двоя́ката(definite, feminine, singular, subjective) · двоя́кото(definite, neuter, singular, subjective) · двоя́ките(definite, plural, subjective) · двоя́кия(definite, masculine, objective, singular) · двоя́ката(definite, feminine, objective, singular) · двоя́кото(definite, neuter, objective, singular) · двоя́ките(definite, objective, plural) · по́-двоя́к(indefinite, masculine, singular) · по́-двоя́ка(feminine, indefinite, singular) · по́-двоя́ко(indefinite, neuter, singular) · по́-двоя́ки(indefinite, plural) · по́-двоя́кият(definite, masculine, singular, subjective)