[ɛrˈɡɛn]
OriginBorrowed from Ottoman Turkish اركن (ergen). Cognate with Greek εργένης (ergénis).
- bachelor
- dialectalbridegroom
Formsерге́н(canonical, masculine) · ergén(romanization) · ерге́нски(adjective, relational) · ерге́н(indefinite, singular) · ерге́ни(indefinite, plural) · ерге́нът(definite, singular, subjective) · ерге́ните(definite, plural, subjective) · ерге́на(definite, objective, singular) · ерге́ните(definite, objective, plural) · -(count-form, singular) · ерге́на(count-form, plural)