[zɐˈkɔn]
ПроизходFrom Proto-Slavic *zakonъ.
Формизако́н(canonical, masculine) · zakón(romanization) · зако́нов(adjective, relational) · зако́н(indefinite, singular) · зако́ни(indefinite, plural) · зако́нът(definite, singular, subjective) · зако́ните(definite, plural, subjective) · зако́на(definite, objective, singular) · зако́ните(definite, objective, plural) · -(count-form, singular) · зако́на(count-form, plural)