[ˈkɔpɐr]
ПроизходFrom Proto-Slavic *koprъ.
Формико́пър(canonical, masculine) · kópǎr(romanization) · ко́пърен(adjective, relational) · ко́пър(indefinite, singular) · ко́пърът(definite, singular, subjective) · ко́пъра(definite, objective, singular) · ко́пар(alternative, dialectal) · копо́р(alternative, dialectal)