[ˈmɛbɛɫ]
ПроизходBorrowed from French meuble.
- piece of furniture
- also, in-pluralfurniture
Формиме́бел(canonical, feminine) · mébel(romanization) · ме́белен(adjective, relational) · ме́бел(indefinite, singular) · ме́бели(indefinite, plural) · мебелта́(definite, singular) · ме́белите(definite, plural)
Източник: Уикиречник