[oˈbrɔk]
ПроизходInherited from Proto-Slavic *obrokъ.
Формиобро́к(canonical, masculine) · obrók(romanization) · обро́к(indefinite, singular) · обро́ци(indefinite, plural) · обро́кът(definite, singular, subjective) · обро́ците(definite, plural, subjective) · обро́ка(definite, objective, singular) · обро́ците(definite, objective, plural) · -(count-form, singular) · обро́ка(count-form, plural)