[pitiˈɛ]
ПроизходInherited from Proto-Slavic *pitьje.
Формипитие́(canonical, neuter) · pitié(romanization) · питие́(indefinite, singular) · питие́та(indefinite, plural) · пития́(archaic, dialectal, indefinite, plural) · питие́то(definite, singular) · питие́тата(definite, plural) · пития́та(archaic, definite, dialectal, plural)