/ɟakin/, [ɟa.kĩn], /xakin/
- to know
“Zure izena dakit.” — I know your name.
“Haien izenak dakizkit.” — I know their names.
“Ez dakigu.” — We don't know.
Formsjakiten(imperfect, participle) · jakingo(future, participle) · jakinen(future, participle) · jakin(short-form) · jakite(noun-from-verb) · dakit(ergative, first-person, indicative, present, singular) · dakik(ergative, indicative, informal, present, second-person, singular) · n(ergative, indicative, informal, present, second-person, singular) · daki(ergative, indicative, present, singular, third-person) · dakigu(ergative, first-person, indicative, plural, present) · dakizu(ergative, indicative, present, second-person, singular) · dakizue(ergative, indicative, plural, present, second-person) · dakite(ergative, indicative, plural, present, third-person) · hura(absolutive, indicative, present) · dakizkit(ergative, first-person, indicative, present, singular) · dakizkik(ergative, indicative, informal, present, second-person, singular) · dakizki(ergative, indicative, present, singular, third-person) · dakizkigu(ergative, first-person, indicative, plural, present) · dakizkizu(ergative, indicative, present, second-person, singular) · dakizkizue(ergative, indicative, plural, present, second-person)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0