/ˈeu̯kːo/, [ˈe̞u̯kːo̞]
OriginPossibly an affective + -kko diminutive of emä.
- colloquial, humorousone's wife.
Formseukko(nominative, singular) · eukot(nominative, plural) · eukko(accusative, nominative, singular) · eukot(accusative, nominative, plural) · eukon(accusative, genitive, singular) · eukot(accusative, genitive, plural) · eukon(genitive, singular) · eukkojen(genitive, plural) · eukkoa(partitive, singular) · eukkoja(partitive, plural) · eukossa(inessive, singular) · eukoissa(inessive, plural) · eukosta(elative, singular) · eukoista(elative, plural) · eukkoon(illative, singular) · eukkoihin(illative, plural) · eukolla(adessive, singular) · eukoilla(adessive, plural) · eukolta(ablative, singular) · eukoilta(ablative, plural)