/ˈkeʋæt/, [ˈk̟e̞ʋæt̪]
OriginFrom Proto-Finnic *kevät, from Proto-Uralic *keŋä.
- spring, springtime (season of the year)
Formskevät(nominative, singular) · keväät(nominative, plural) · kevät(accusative, nominative, singular) · keväät(accusative, nominative, plural) · kevään(accusative, genitive, singular) · keväät(accusative, genitive, plural) · kevään(genitive, singular) · keväiden(genitive, plural) · keväitten(genitive, plural) · kevättä(partitive, singular) · keväitä(partitive, plural) · keväässä(inessive, singular) · keväissä(inessive, plural) · keväästä(elative, singular) · keväistä(elative, plural) · kevääseen(illative, singular) · keväisiin(illative, plural) · keväihin(illative, plural, rare) · keväällä(adessive, singular) · keväillä(adessive, plural)