/ˈlɑu̯lu/, [ˈlɑ̝u̯lu]
OriginFrom Proto-Finnic *laulu. Equivalent to laulaa (“to sing”) + -u. Compare Estonian laul, Northern Sami lávlla, Votic laulu.
Formslaulu(nominative, singular) · laulut(nominative, plural) · laulu(accusative, nominative, singular) · laulut(accusative, nominative, plural) · laulun(accusative, genitive, singular) · laulut(accusative, genitive, plural) · laulun(genitive, singular) · laulujen(genitive, plural) · laulua(partitive, singular) · lauluja(partitive, plural) · laulussa(inessive, singular) · lauluissa(inessive, plural) · laulusta(elative, singular) · lauluista(elative, plural) · lauluun(illative, singular) · lauluihin(illative, plural) · laululla(adessive, singular) · lauluilla(adessive, plural) · laululta(ablative, singular) · lauluilta(ablative, plural)