/tʰɹœtl/
OriginFrom Old Norse trǫll, from Proto-Germanic *truzlą.
Formstrøls(genitive, singular) · trøll(plural) · trøll(indefinite, nominative, singular) · trøllið(definite, nominative, singular) · trøll(indefinite, nominative, plural) · trøllini(definite, nominative, plural) · trøll(accusative, indefinite, singular) · trøllið(accusative, definite, singular) · trøll(accusative, indefinite, plural) · trøllini(accusative, definite, plural) · trølli(dative, indefinite, singular) · trøllinum(dative, definite, singular) · trøllum(dative, indefinite, plural) · trøllunum(dative, definite, plural) · trøls(genitive, indefinite, singular) · trølsins(definite, genitive, singular) · trølla(genitive, indefinite, plural) · trøllanna(definite, genitive, plural)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0