OriginFrom Old Irish aisil, aisel f (“part, division, joint”).
- femininepart, piece, joint
- form-of, masculinevocative/genitive singular
- dative, form-of, masculine, nominative, pluralnominative/dative plural
Formsaisle(genitive, singular) · aisle(nominative, plural) · aisil(indefinite, nominative, singular) · aisle(indefinite, nominative, plural) · a aisil(indefinite, singular, vocative) · a aisle(indefinite, plural, vocative) · aisle(genitive, indefinite, singular) · aisle(genitive, indefinite, plural) · aisil(dative, indefinite, singular) · aisle(dative, indefinite, plural) · an aisil(definite, nominative, singular) · na haisle(definite, nominative, plural) · na haisle(definite, genitive, singular) · na n-aisle(definite, genitive, plural) · leis an aisil(dative, definite, singular) · don aisil(dative, definite, singular) · leis na haisle(dative, definite, plural) · aisil(error-unrecognized-form) · n-aisil(error-unrecognized-form) · haisil(error-unrecognized-form)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0