/kuˈɾaɾ/
OrixeFrom Old Galician-Portuguese curar, from Latin cūrāre.
- archaicto heed, care
- to cure, heal
- to cure, preserve
Formascuro(first-person, present, singular) · curei(first-person, preterite, singular) · curado(participle, past) · curar(impersonal, infinitive) · curar(first-person, infinitive, singular) · curares(infinitive, second-person, singular) · curar(error-unrecognized-form, infinitive, personal, singular) · curarmos(first-person, infinitive, plural) · curardes(infinitive, plural, second-person) · curaren(error-unrecognized-form, infinitive, personal, plural) · curando(gerund) · curado(error-unrecognized-form, masculine, participle, past, singular) · curado(first-person, masculine, participle, past, singular) · curado(masculine, participle, past, second-person, singular) · curados(error-unrecognized-form, masculine, participle, past, plural) · curados(first-person, masculine, participle, past, plural, second-person) · curada(error-unrecognized-form, feminine, participle, past, singular) · curada(feminine, first-person, participle, past, singular) · curada(feminine, participle, past, second-person, singular) · curadas(error-unrecognized-form, feminine, participle, past, plural)