OriginLearned borrowing from Latin impōnere (“set in place, impose”).
Formsimpor impor(canonical) · impoño(first-person, present, singular) · impuxen(first-person, preterite, singular) · imposto(participle, past) · imponho(first-person, present, singular) · impugem(first-person, preterite, singular) · impus(first-person, preterite, singular) · impor(impersonal, infinitive) · impor(first-person, infinitive, singular) · impores(infinitive, second-person, singular) · impor(error-unrecognized-form, infinitive, personal, singular) · impormos(first-person, infinitive, plural) · impordes(infinitive, plural, second-person) · imporen(error-unrecognized-form, infinitive, personal, plural) · impondo(gerund) · imposto(error-unrecognized-form, masculine, participle, past, singular) · imposto(first-person, masculine, participle, past, singular) · imposto(masculine, participle, past, second-person, singular) · impostos(error-unrecognized-form, masculine, participle, past, plural) · impostos(first-person, masculine, participle, past, plural, second-person)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0