[ˈkʊm.ba], [ˈkum.ba]
OriginBorrowed from Gaulish, from Proto-Celtic *kumbā (“valley”).
- Medieval-Latin, declension-1, femininevalley
Formscumbae(genitive) · cumba(nominative, singular) · cumbae(nominative, plural) · cumbae(genitive, singular) · cumbārum(genitive, plural) · cumbae(dative, singular) · cumbīs(dative, plural) · cumbam(accusative, singular) · cumbās(accusative, plural) · cumbā(ablative, singular) · cumbīs(ablative, plural) · cumba(singular, vocative) · cumbae(plural, vocative) · comba(alternative) · cumma(alternative) · comma(alternative) · cuma(alternative) · coma(alternative) · cumbus(alternative)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0