[ˈdiːɡ.ma], [ˈdiɡ.ma]
OriginFrom Ancient Greek δεῖγμα (deîgma).
- declension-3A specimen
- declension-3An ensign on the shields of soldiers
Formsdīgma(canonical, neuter) · dīgmatis(genitive) · dīgma(nominative, singular) · dīgmata(nominative, plural) · dīgmatis(genitive, singular) · dīgmatum(genitive, plural) · dīgmatī(dative, singular) · dīgmatibus(dative, plural) · dīgma(accusative, singular) · dīgmata(accusative, plural) · dīgmate(ablative, singular) · dīgmatibus(ablative, plural) · dīgma(singular, vocative) · dīgmata(plural, vocative)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0