[ˈwɛk.toː], [ˈvɛk.to]
OriginFrom vehō + -tō (forms frequentative verbs).
- conjugation-1to bear, carry, convey
Formsvectō(canonical) · vectāre(infinitive, present) · vectāvī(active, perfect) · vectātum(supine) · vectō(active, first-person, indicative, present, singular) · vectās(active, indicative, present, second-person, singular) · vectat(active, indicative, present, singular, third-person) · vectāmus(active, first-person, indicative, plural, present) · vectātis(active, indicative, plural, present, second-person) · vectant(active, indicative, plural, present, third-person) · vectābam(active, first-person, imperfect, indicative, singular) · vectābās(active, imperfect, indicative, second-person, singular) · vectābat(active, imperfect, indicative, singular, third-person) · vectābāmus(active, first-person, imperfect, indicative, plural) · vectābātis(active, imperfect, indicative, plural, second-person) · vectābant(active, imperfect, indicative, plural, third-person) · vectābō(active, first-person, future, indicative, singular) · vectābis(active, future, indicative, second-person, singular) · vectābit(active, future, indicative, singular, third-person) · vectābimus(active, first-person, future, indicative, plural)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0