[ˈbaɾut]
OriginBorrowed from Ottoman Turkish باروت (bârut), from Arabic بَارُود (bārūd).
Formsbarut(romanization) · барутен(adjective, relational) · барут(indefinite, singular) · барутот(definite, singular, unspecified) · барутов(definite, proximal, singular) · барутон(definite, distal, singular) · баруту(singular, vocative)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0