/ˈdɔw̃.sat͡ɕ/, /ˈdɔn.sat͡ɕ/
OriginInherited from Proto-Slavic *dǫsati.
- imperfective, reflexiveto sulk, to pout
Formsdąsać(infinitive) · dąsam(present, singular) · dąsamy(plural, present) · dąsasz(present, singular) · dąsacie(plural, present) · dąsa(present, singular, third-person) · dąsają(plural, present, third-person) · dąsa się(impersonal, present) · dąsałem(masculine, past, singular) · -(e)m dąsał(masculine, past, singular) · dąsałam(feminine, past, singular) · -(e)m dąsała(feminine, past, singular) · dąsałom(neuter, past, singular) · -(e)m dąsało(neuter, past, singular) · dąsaliśmy(past, plural, virile) · -(e)śmy dąsali(past, plural, virile) · dąsałyśmy(nonvirile, past, plural) · -(e)śmy dąsały(nonvirile, past, plural) · dąsałeś(masculine, past, singular) · -(e)ś dąsał(masculine, past, singular)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0