OrigemDo espanhol orear⁽ᵉˢ⁾.
- secar ao ar
- expor(-se) ao ar; arejar
Formasoreando(gerund) · oreado(participle) · oreio(singular, first-person, indicative, present) · oreias(singular, second-person, indicative, present) · oreia(singular, third-person, indicative, present) · oreamos(plural, first-person, indicative, present) · oreais(plural, second-person, indicative, present) · oreiam(plural, third-person, indicative, present) · oreava(singular, first-person, indicative, past, continuative) · oreavas(singular, second-person, indicative, past, continuative) · oreava(singular, third-person, indicative, past, continuative) · oreávamos(plural, first-person, indicative, past, continuative) · oreáveis(plural, second-person, indicative, past, continuative) · oreavam(plural, third-person, indicative, past, continuative) · oreei(singular, first-person, indicative, past) · oreaste(singular, second-person, indicative, past) · oreou(singular, third-person, indicative, past) · oreamos(plural, first-person, indicative, past) · oreámos(plural, first-person, indicative, past) · oreastes(plural, second-person, indicative, past)