Wordle Română · Arhivă

Toate cuvintele

1,808 cuvinte zilnice și în creștere

#938
rochi
rochi
substantivFormă de plural nearticulat pentru „rochie” (haine purtate de obicei de femei).
#937
parva
parva
#936
genom
genom
substantivTotalitatea materialului genetic (ADN) al unui organism, inclusiv toate genele sale.
#935
croat
croat
substantivPersoană originară din Croația; croat.
#934
frâne
frâne
substantivDispozitivele unui vehicul care încetinesc sau opresc mersul (plural de „frână”).
#933
tetcu
tetcu
#932
impun
impun
verbFormă de verb: „(eu) impun” = cer sau stabilesc ceva ca obligatoriu; oblig.
#931
rouge
rouge
#930
ripat
ripat
#929
făgaș
făgaș
substantivȘanț sau urmă adâncită în pământ, făcută de roți ori de apă.
#928
graur
graur
(ornit.) (Sturnus, mai ales Sturnus vulgaris) pasăre migratoare cu ciocul ascuțit de culoare gălbuie…
#927
cheie
cheie
substantivObiect metalic folosit pentru a încuia sau descuia o ușă, un lacăt etc.
#926
colan
colan
substantivPantaloni foarte mulați și elastici, purtați mai ales de femei (leggings).
#925
levin
levin
#924
fiică
fiică
substantivCopil de sex feminin în raport cu părinții; fată.
#923
iosif
iosif
substantivPrenume masculin (Iosef), folosit ca nume de persoană.
#922
miaun
miaun
substantivSunetul scos de o pisică; mieunat.
#921
impas
impas
substantivSituație dificilă fără ieșire imediată; blocaj în desfășurarea unei acțiuni sau negocieri.
#920
irumt
irumt
#919
țâhlă
țâhlă
formă alternativă pentru sihlă.
#918
punți
punți
substantivPluralul lui „punte”: construcții care permit trecerea peste un obstacol (râu, drum, vale).
#917
corbu
corbu
substantivCorb; pasăre mare, neagră, din familia corvidelor.
#916
gecko
gecko
substantivȘopârlă mică (reptil) din zone calde, cu degete adezive, care se cațără pe pereți.
#915
aspră
aspră
adjectivCare este dură sau neplăcută la atingere ori la gust; ascuțită, neblândă.
#914
stavă
stavă
#913
achit
achit
#912
zerou
zerou
#911
loază
loază
substantivPersoană leneșă, incapabilă sau fără valoare, folosit ca insultă.
#910
glanț
glanț
substantivProiectil metalic tras dintr-o armă de foc; glonț.
#909
timus
timus
substantivGlandă a sistemului imunitar, situată în partea superioară a toracelui, importantă în copilărie.