OriginBorrowed from Ancient Greek πόλις (pólis).
Formspolisuri(plural) · polis(accusative, indefinite, nominative, singular) · polisul(accusative, definite, nominative, singular) · polisuri(accusative, indefinite, nominative, plural) · polisurile(accusative, definite, nominative, plural) · polis(dative, genitive, indefinite, singular) · polisului(dative, definite, genitive, singular) · polisuri(dative, genitive, indefinite, plural) · polisurilor(dative, definite, genitive, plural) · polisule(singular, vocative) · polisurilor(plural, vocative)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0