/pràːti/
OriginFrom Proto-Slavic *pьrati.
Formspráti(canonical, imperfective) · práti(infinitive) · prȁt(infinitive) · prȃt(supine) · prānje(noun-from-verb) · perọ̄č(participle, present) · -(converb, participle, present) · prán(participle, past) · -(converb, participle, past) · prȃł(l-participle, masculine, singular) · prála(feminine, l-participle, singular) · prȃlo(converb, l-participle, neuter, singular) · prȃla(dual, l-participle, masculine) · prȃli(dual, feminine, l-participle) · prȃli(converb, dual, l-participle, neuter) · prȃli(l-participle, masculine, plural) · prȃle(feminine, l-participle, plural) · prȃla(converb, l-participle, neuter, plural) · pérem(first-person, present, singular) · -(first-person, imperative, neuter, singular)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0