[d̪oˈlaɾ]
- Labrar la madera con la doladera.
- Tallar la piedra con el dolobre.
Formashaber dolado(impersonal, infinitive) · dolando(impersonal, gerund) · habiendo(impersonal, gerund) · dolado(impersonal, gerund) · dolado(impersonal, participle) · duelo(first-person, singular, indicative, present) · duelas(second-person, singular, indicative, present) · dolás(second-person, singular, vos-form, indicative, present) · duela(third-person, singular, indicative, present) · dolamos(first-person, plural, indicative, present) · doláis(second-person, plural, indicative, present) · duelan(third-person, plural, indicative, present) · dolaba(first-person, singular, indicative, past, imperfect) · dolabas(second-person, singular, indicative, past, imperfect) · dolabas(second-person, singular, vos-form, indicative, past, imperfect) · dolaba(third-person, singular, indicative, past, imperfect) · dolábamos(first-person, plural, indicative, past, imperfect) · dolabais(second-person, plural, indicative, past, imperfect) · dolaban(third-person, plural, indicative, past, imperfect) · dolé(first-person, singular, indicative, present, perfect)