/ˈkiːru(ˣ)/, [ˈk̟iːru(ʔ)]
OriginFrom Proto-Finnic *kiiruh, a variant of *kiireh (whence kiire).
Formskiiru(nominative, singular) · kiiruut(nominative, plural) · kiiru(accusative, nominative, singular) · kiiruut(accusative, nominative, plural) · kiiruun(accusative, genitive, singular) · kiiruut(accusative, genitive, plural) · kiiruun(genitive, singular) · kiiruiden(genitive, plural) · kiiruitten(genitive, plural) · kiirutta(partitive, singular) · kiiruita(partitive, plural) · kiiruussa(inessive, singular) · kiiruissa(inessive, plural) · kiiruusta(elative, singular) · kiiruista(elative, plural) · kiiruuseen(illative, singular) · kiiruisiin(illative, plural) · kiiruihin(illative, plural) · kiiruulla(adessive, singular) · kiiruilla(adessive, plural)