/ˈkirnu/, [ˈk̟irnu]
AlkuperäFrom Proto-Finnic *kirnu, borrowed from Proto-Norse [Term?], from Proto-Germanic *kirnijǭ (“churn”).
Muodotkirnu(nominative, singular) · kirnut(nominative, plural) · kirnu(accusative, nominative, singular) · kirnut(accusative, nominative, plural) · kirnun(accusative, genitive, singular) · kirnut(accusative, genitive, plural) · kirnun(genitive, singular) · kirnujen(genitive, plural) · kirnua(partitive, singular) · kirnuja(partitive, plural) · kirnussa(inessive, singular) · kirnuissa(inessive, plural) · kirnusta(elative, singular) · kirnuista(elative, plural) · kirnuun(illative, singular) · kirnuihin(illative, plural) · kirnulla(adessive, singular) · kirnuilla(adessive, plural) · kirnulta(ablative, singular) · kirnuilta(ablative, plural)