/ˈotːelu/, [ˈo̞t̪ːe̞lu]
Alkuperäotella (“to compete, contend”) + -u
- match, game, (in some sports) bout (sporting event)
Muodotottelu(nominative, singular) · ottelut(nominative, plural) · ottelu(accusative, nominative, singular) · ottelut(accusative, nominative, plural) · ottelun(accusative, genitive, singular) · ottelut(accusative, genitive, plural) · ottelun(genitive, singular) · ottelujen(genitive, plural) · otteluiden(genitive, plural) · otteluitten(genitive, plural) · ottelua(partitive, singular) · otteluja(partitive, plural) · otteluita(partitive, plural) · ottelussa(inessive, singular) · otteluissa(inessive, plural) · ottelusta(elative, singular) · otteluista(elative, plural) · otteluun(illative, singular) · otteluihin(illative, plural) · ottelulla(adessive, singular)