/ˈrikːuɑˣ/, [ˈrikːuɑ̝(ʔ)]
- dialectal, intransitiveTo break.
Muodotrikun(first-person, indicative, present, singular) · en riku(first-person, indicative, negative, present, singular) · olen rikkunut(first-person, indicative, perfect, singular) · en ole rikkunut(first-person, indicative, negative, perfect, singular) · rikut(indicative, present, second-person, singular) · et riku(indicative, negative, present, second-person, singular) · olet rikkunut(indicative, perfect, second-person, singular) · et ole rikkunut(indicative, negative, perfect, second-person, singular) · rikkuu(indicative, present, singular, third-person) · ei riku(indicative, negative, present, singular, third-person) · on rikkunut(indicative, perfect, singular, third-person) · ei ole rikkunut(indicative, negative, perfect, singular, third-person) · rikumme(first-person, indicative, plural, present) · emme riku(first-person, indicative, negative, plural, present) · olemme rikkuneet(first-person, indicative, perfect, plural) · emme ole rikkuneet(first-person, indicative, negative, perfect, plural) · rikutte(indicative, plural, present, second-person) · ette riku(indicative, negative, plural, present, second-person) · olette rikkuneet(indicative, perfect, plural, second-person) · ette ole rikkuneet(indicative, negative, perfect, plural, second-person)
Lähde: Wiktionary