/ˈrohmu/, [ˈro̞xmu]
OriginProto-Finnic *rohmidak + -u. Probably sound-symbolic
- one who possesses or takes a lot of something
Formsrohmu(nominative, singular) · rohmut(nominative, plural) · rohmu(accusative, nominative, singular) · rohmut(accusative, nominative, plural) · rohmun(accusative, genitive, singular) · rohmut(accusative, genitive, plural) · rohmun(genitive, singular) · rohmujen(genitive, plural) · rohmua(partitive, singular) · rohmuja(partitive, plural) · rohmussa(inessive, singular) · rohmuissa(inessive, plural) · rohmusta(elative, singular) · rohmuista(elative, plural) · rohmuun(illative, singular) · rohmuihin(illative, plural) · rohmulla(adessive, singular) · rohmuilla(adessive, plural) · rohmulta(ablative, singular) · rohmuilta(ablative, plural)