Wordle bèle fòòr · Archive

Dutis lis peraulis

1,759 peraulis ogni dì e in aument

#1339
sticâ
sticâ
verbAttacâ o ficcâ alc in alc altri, come un chiodo o un pal.
#1338
gruse
gruse
#1337
slanc
slanc
#1336
tentâ
tentâ
verbProvâ a fâ alc o a rivâ a un risultât; metisi a la prove.
#1335
campo
campo
nounTeren cultivât o spazi viert par semine o coltivazions.
#1334
arpon
arpon
nounUtensîl di fier cun un ganc, doprât par tirâ o cjapâ alc.
#1333
lacje
lacje
#1332
catan
catan
#1331
belzà
belzà
nounBielce, bielece: la cualitât di jessi biel o agradabil.
#1330
ciere
ciere
nounCere: sostance gialle e grasse, come chê des aris, doprade par candele o par lucidâ.
#1329
disis
disis
Dîs: il numar 10.
#1328
lisiç
lisiç
nounLisìç: lis, lisìs, un animal salvadi simpri pront a cjapâ gjaline e cunîs.
#1327
tinin
tinin
#1326
bocul
bocul
nounBocul: un bacin o un pìcul recipient par bevi o par tignî cualchi liquid.
#1325
badie
badie
nounMantie o coperte di let, di solit pesante, par cuvierzi e tignî calt.
#1324
fiort
fiort
adjectiveChe al à fuarce o resistence; robust, no facil di rompi o di cedi.
#1323
dâstu
dâstu
verbForma verbâl di «dâ» che al significhe «dâ tu» (ti dâ, tu dâs).
#1322
garzâ
garzâ
verbCridâ o stridâ fuart, come un gjal o un frut che al fa rumôr.
#1321
sepin
sepin
#1320
ocean
ocean
#1319
maniâ
maniâ
verbMangjâ, consumâ cibo (mangiare).
#1318
ferme
ferme
adjectiveFerm, che no si môf e che reste in stât o in posizion.
#1317
tacât
tacât
adjectivePart. passât di «tacâ»: tacât, atachât o metût in contat cun alc.
#1316
rivâl
rivâl
nounPersona che al è in competizion o in contrast cun un altre; un avversari.
#1315
verie
verie
nounAnel di metal che si met al nâs dai bue o des vacjis par menâju.
#1314
flame
flame
nounLa part luminose e cjaldine dal fûc che bruse e si movi.
#1313
asolâ
asolâ
verbMeti al soreli o fâ cjapâ soreli (es. panni, persone).
#1312
famei
famei
nounFamiliârs o persone di cjase; la tô famee.
#1311
estri
estri
nounCaprici o bizzarrie; un colp di fantasie o di umôr.
#1310
nemâl
nemâl
adjectiveAggettîf che al significhe «mâl, no bon, nocîf».