[mend͡ʒi]
Formsmenǯi(romanization) · მენჯები(plural) · მენჯი(nominative, singular) · მენჯები(nominative, plural) · მენჯნი(archaic, nominative, plural) · მენჯმა(ergative, singular) · მენჯებმა(ergative, plural) · მენჯთ(archaic, ergative, plural) · მენჯთა(archaic, ergative, plural) · მენჯს(dative, singular) · მენჯსა(dative, singular) · მენჯებს(dative, plural) · მენჯებსა(dative, plural) · მენჯთ(archaic, dative, plural) · მენჯთა(archaic, dative, plural) · მენჯის(genitive, singular) · მენჯისა(genitive, singular) · მენჯების(genitive, plural) · მენჯებისა(genitive, plural) · მენჯთ(archaic, genitive, plural)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0