[mitʼɾa]
OriginFrom Old Georgian მიტრაჲ (miṭray), from Ancient Greek μίτρα (mítra).
Formsmiṭra(romanization) · მიტრები(plural) · მიტრა(nominative, singular) · მიტრები(nominative, plural) · მიტრანი(archaic, nominative, plural) · მიტრამ(ergative, singular) · მიტრებმა(ergative, plural) · მიტრათ(archaic, ergative, plural) · მიტრათა(archaic, ergative, plural) · მიტრას(dative, singular) · მიტრასა(dative, singular) · მიტრებს(dative, plural) · მიტრებსა(dative, plural) · მიტრათ(archaic, dative, plural) · მიტრათა(archaic, dative, plural) · მიტრის(genitive, singular) · მიტრისა(genitive, singular) · მიტრების(genitive, plural) · მიტრებისა(genitive, plural) · მიტრათ(archaic, genitive, plural)