[ˈzat͡ʃnɛ]
- transitiveto conceive, beget, engender
Formsзачне third-singular present or(canonical, perfective) · začne(romanization) · зачнува(imperfective) · зачнел(imperfect, masculine) · зачнал(aorist, masculine) · зачнат(adjectival, aorist, participle) · зачнела(feminine, imperfect) · зачнала(aorist, feminine) · зачнело(imperfect, neuter) · зачнало(aorist, neuter) · зачнеле(imperfect, plural) · зачнале(aorist, plural) · зачнато(aorist, participle, perfect) · зачнам(first-person, present, singular) · зачнев(first-person, imperfect, singular) · зачнав(aorist, first-person, singular) · -(aorist, first-person, imperative, singular) · зачнеш(present, second-person, singular) · зачнеше(imperfect, second-person, singular) · зачна(aorist, second-person, singular)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0