[ɪ̯ɪˈrʲitʲ]
- устар. приходить в ярость
Formsярю́(present, singular, first-person) · яри́м(present, plural, first-person) · яри́шь(present, singular, second-person) · яри́те(present, plural, second-person) · яри́т(present, singular, third-person) · яря́т(present, plural, third-person) · яри́л(past, masculine) · яри́ли(past, masculine, feminine, neuter) · яри́ла(past, feminine) · яри́ло(past, neuter) · яри́(imperative, second-person) · яри́те(imperative, second-person) · яря́щий(participle, active, present) · яри́вший(participle, active, past) · яря́(adverbial, participle, present) · яри́в(adverbial, participle, past) · яри́вши(adverbial, participle, past) · буду/будешь… яри́ть(future)
Source: Wiktionary — CC BY-SA 4.0