Wordle bèle fòòr · Archive

Dutis lis peraulis

1,774 peraulis ogni dì e in aument

#634
gjude
gjude
nounLa gjude e je une giude, une persone che acompagne e mostre la strade o i lûcs ai altris.
#633
zontâ
zontâ
verbZontâ: meti o zontâ alc in plui a ce che al è za (fâ une zonte).
#632
andis
andis
#631
criçâ
criçâ
verbCridâ o clamâ a fuart, fâ un crit o un stridul.
#630
cului
cului
#629
eleiè
eleiè
#628
cuziâ
cuziâ
verbCucchiâ: meti a cûr o a cjaldi un mangjâ, fâlu cuzi.
#627
crepe
crepe
nounFessure o crepe intun mûr, intal teren o intun ogjet.
#626
salse
salse
nounSostance o condiment liquid o semiliquid che si met su lis vivandis par dâ gust.
#625
bison
bison
nounAl è un bison, un grant mamifer (bovìn) salvadi, simili a une vacje, che al vîf in mandris.
#624
molòs
molòs
nounCjan grant e fuart, di solit di raze mastin o par fâ la vuardie.
#623
captâ
captâ
verbPigliâ o cjapâ alc o cualchidun; acchiapâ, ottignî.
#622
corie
corie
#621
brunî
brunî
verbDeventâ bruni o fâ deventâ bruni (p.e. la cjâr o il pan) cu la cotture.
#620
subìs
subìs
adverbSubìs: avverbi che al vûl dî «subito, in chê stesse ore».
#619
argeo
argeo
#618
atreu
atreu
adverbIn altri lûc o in altri moment; ancje: un altri, un altri di plui.
#617
pompâ
pompâ
verbFâ lâ l’aghe o l’arie cun une pompe; tirâ sù o spingji un fluît.
#616
cludi
cludi
verbSierâ o serâ alc o cualchi robe, come une puarte o un contenidôr.
#615
cirîs
cirîs
nounFrût dal cirîs, une biele frute rosse e dolce che si mangje.
#614
pondi
pondi
#613
turnî
turnî
verbTornâ o rientrâ tal lûc di prime; tornâ indaûr.
#612
drazâ
drazâ
verbAlçâ o tirâ sù (par esempli un ogjet o une persone).
#611
fasis
fasis
verbSeconda persona singolare dal verb «fâ»: tu fasis (tu fai).
#610
fonic
fonic
#609
isule
isule
nounTiere circondade di aghe di dutis lis bandis; une isole.
#608
manià
manià
verbParticipi passât di «mangiâ»: che al è stât mangjât.
#607
duâls
duâls
adjectiveDoi (masc.) o dôs (fem.) persone o robis; il numar 2.
#606
frapâ
frapâ
verbCjapâ o tirâ sù di colp, come un strapon o un struc.
#605
vedis
vedis
verbForme dal verb «vê» (viodi): «tu vedis», cioè tu vês/tu possedis.