Wordle
.
Global
Wordle bèle fòòr · Archive
Dutis lis peraulis
1,774
peraulis ogni dì e in aument
Daily Puzzle
Dordle
Quordle
Octordle
Sedecordle
Duotrigordle
Speed Streak
Globle
Mathle
Waffle
Queens
#634
gjude
noun
La gjude e je une giude, une persone che acompagne e mostre la strade o i lûcs ai altris.
#633
zontâ
verb
Zontâ: meti o zontâ alc in plui a ce che al è za (fâ une zonte).
#632
andis
#631
criçâ
verb
Cridâ o clamâ a fuart, fâ un crit o un stridul.
#630
cului
#629
eleiè
#628
cuziâ
verb
Cucchiâ: meti a cûr o a cjaldi un mangjâ, fâlu cuzi.
#627
crepe
noun
Fessure o crepe intun mûr, intal teren o intun ogjet.
#626
salse
noun
Sostance o condiment liquid o semiliquid che si met su lis vivandis par dâ gust.
#625
bison
noun
Al è un bison, un grant mamifer (bovìn) salvadi, simili a une vacje, che al vîf in mandris.
#624
molòs
noun
Cjan grant e fuart, di solit di raze mastin o par fâ la vuardie.
#623
captâ
verb
Pigliâ o cjapâ alc o cualchidun; acchiapâ, ottignî.
#622
corie
#621
brunî
verb
Deventâ bruni o fâ deventâ bruni (p.e. la cjâr o il pan) cu la cotture.
#620
subìs
adverb
Subìs: avverbi che al vûl dî «subito, in chê stesse ore».
#619
argeo
#618
atreu
adverb
In altri lûc o in altri moment; ancje: un altri, un altri di plui.
#617
pompâ
verb
Fâ lâ l’aghe o l’arie cun une pompe; tirâ sù o spingji un fluît.
#616
cludi
verb
Sierâ o serâ alc o cualchi robe, come une puarte o un contenidôr.
#615
cirîs
noun
Frût dal cirîs, une biele frute rosse e dolce che si mangje.
#614
pondi
#613
turnî
verb
Tornâ o rientrâ tal lûc di prime; tornâ indaûr.
#612
drazâ
verb
Alçâ o tirâ sù (par esempli un ogjet o une persone).
#611
fasis
verb
Seconda persona singolare dal verb «fâ»: tu fasis (tu fai).
#610
fonic
#609
isule
noun
Tiere circondade di aghe di dutis lis bandis; une isole.
#608
manià
verb
Participi passât di «mangiâ»: che al è stât mangjât.
#607
duâls
adjective
Doi (masc.) o dôs (fem.) persone o robis; il numar 2.
#606
frapâ
verb
Cjapâ o tirâ sù di colp, come un strapon o un struc.
#605
vedis
verb
Forme dal verb «vê» (viodi): «tu vedis», cioè tu vês/tu possedis.
← Newer
Page 39 / 60
Older →
Play Today's Wordle